Matthew 22

Study commentary

Ask AI

Matthew 22 is a day of confrontation in the temple during the last week of Jesus's life. It opens with a parable of a wedding banquet whose invited guests refuse to come, then records three attempts to trap Jesus, on taxes to Caesar, on the resurrection, and on the greatest commandment, each of which he turns into teaching. It ends with his own question about the Messiah as David's son and David's Lord, after which no one dares to ask him anything more.

Read more

Matthew 22 records one long day of questions, and it is worth noticing who asks them. Jesus has ridden into Jerusalem, overturned the tables in the temple, and told parables that the leaders recognized as being about themselves. Now they come at him in turn. First the Pharisees, with the Herodians beside them, bring the tax question, a trap with no safe answer: say yes and lose the crowd, say no and give Rome its charge. Jesus asks for the coin, asks whose image it bears, and returns the question to them with a second clause they had not asked about: give to God what is God's. Then the Sadducees, who did not believe in resurrection, bring a riddle about a woman married to seven brothers, and Jesus answers from the one part of Scripture they accepted, the books of Moses, arguing from a present tense that the God of Abraham is the God of the living. Then a lawyer asks which commandment is greatest, and receives the sentence that summarizes the whole Bible. Finally Jesus asks his own question, about how David could call his descendant "Lord," and no one can answer. The chapter opens with a banquet that the invited would not attend. By its end, the invitation has been made in public, and the guests have declined again.

Key passages

Matthew 22:1-14 Matthew 22:15-22 Matthew 22:29-32 Matthew 22:34-40

Historical and literary context

The chapter belongs to the days between Palm Sunday and the crucifixion, when Jesus taught openly in the temple courts and the religious authorities looked for a charge against him. The three questions come from different factions: the Pharisees allied with the Herodians on taxes, a politically explosive issue under Roman occupation; the Sadducees, the priestly aristocracy who denied resurrection, on the law of levirate marriage; and a lawyer from the Pharisees on the commandments. Each was designed to divide Jesus from the crowd or expose him to Rome.

How the chapter unfolds

Verses 1 to 14 are the parable of the wedding banquet, with its refusing guests, its open invitation to the crossroads, and its guest without wedding clothes. Verses 15 to 22 are the coin and the question about Caesar. Verses 23 to 33 are the Sadducees' riddle about seven brothers and Jesus's answer from the burning bush: God "is not the God of the dead, but of the living." Verses 34 to 40 are the greatest commandment, love of God and love of neighbor, on which "all the Law and the Prophets hang." Verses 41 to 46 are Jesus's counter-question from Psalm 110, which silences his opponents.

Why this chapter matters

Two of the most quoted sayings of Jesus are here. "Give to Caesar what is Caesar's, and to God what is God's" has shaped Christian thinking about political authority for two thousand years, refusing both rebellion and idolatry of the state. The double love command, quoting Deuteronomy 6 and Leviticus 19, is Jesus's own summary of the entire Bible. His argument for resurrection from a present-tense verb, "I am the God of Abraham," and his reading of Psalm 110 show how he read Scripture: closely, and as testimony to himself.

Interpretive tension to watch

The parable ends with a guest thrown out for lacking wedding clothes, though he was gathered in from the streets. What do the clothes represent, and why is the open invitation not the end of the story? Readers have answered with righteousness, repentance, or the grace one must actually put on; the parable leaves the question sharp on purpose. Its last line, "many are called, but few are chosen," has been read very differently across Christian traditions.

Questions for this chapter

  • Whose image is on the coin, and whose image is on the people holding it? How does Genesis 1:27 sit behind Jesus's answer about Caesar?
  • Jesus tells the Sadducees they are mistaken because they know neither the Scriptures nor the power of God. Which of the two is easier to neglect?
  • If all the Law and the Prophets hang on love of God and neighbor, what in your reading of the Bible needs to be re-hung on those two nails?

Study with context

Use this as a chapter guide, then press deeper into the text itself. The goal is to slow down observation, notice structure, and ask better questions before jumping to conclusions.

Add to Notes
1 Și Isus a răspuns și le-a vorbit din nou prin parabole și spunea: 2 Împărăția cerului se aseamănă cu un anumit împărat, care a făcut nuntă fiului său; 3 Și a trimis pe robii săi să cheme pe cei invitați la nuntă; dar aceștia au refuzat să vină. 4 Din nou a trimis alți robi, zicând: Spuneți celor ce au fost invitați: Iată, am pregătit prânzul meu; boii mei și dobitoacele îngrășate sunt tăiate și toate lucrurile sunt gata; veniți la nuntă. 5 Dar, fără să le pese, au plecat, unul la câmpul lui, altul la comerțul lui. 6 Și ceilalți au pus mâna pe robii lui; și i-au ocărât și i-au ucis. 7 Dar când a auzit împăratul, s-a înfuriat; și și-a trimis oștirile și a nimicit pe acei ucigași și le-a ars cetatea. 8 Apoi a spus robilor săi: Nunta este gata; dar cei ce au fost invitați nu au fost demni. 9 De aceea duceți-vă la drumurile mari și chemați la nuntă cât de mulți veți găsi. 10 Și acei robi au ieșit la drumurile mari și au adunat pe toți câți au găsit, deopotrivă răi și buni; și nunta a fost umplută de oaspeți. 11 Și când împăratul a intrat să vadă oaspeții, a văzut acolo un om care nu era îmbrăcat cu haină de nuntă. 12 Și i-a spus: Prietene, cum ai intrat aici neavând haină de nuntă? Dar el era fără cuvinte. 13 Atunci împăratul a spus servitorilor: Legați-i mâinile și picioarele și luați-l și aruncați-l în întunericul de afară; acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților. 14 Fiindcă mulți sunt chemați, dar puțini aleși. 15 Atunci fariseii s-au dus și au ținut sfat cum să îl prindă în cuvinte. 16 Și au trimis la el pe discipolii lor cu irodienii, spunând: Învățătorule, știm că ești adevărat și [îi] înveți pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr și nu îți pasă de nimeni; fiindcă nu te uiți la fața oamenilor. 17 Spune-ne atunci: Ce părere ai? Este legiuit a da taxă Cezarului, sau nu? 18 Dar Isus pricepând stricăciunea lor, a spus: De ce mă ispitiți, fățarnicilor? 19 Arătați-mi moneda pentru taxă. Și i-au adus un dinar. 20 Iar el le-a spus: Al cui este acest chip și inscripție? 21 Iar ei i-au spus: Al Cezarului. Atunci el le-a spus: De aceea dați Cezarului cele ale Cezarului și lui Dumnezeu cele ale lui Dumnezeu. 22 Când au auzit, s-au minunat și l-au lăsat și s-au dus. 23 În aceeași zi au venit la el saducheii, care spun că nu este înviere și l-au întrebat, 24 Spunând: Învățătorule, Moise a spus: Dacă moare un bărbat neavând copii, fratele lui să se căsătorească cu soția lui și să ridice sămânță fratelui său. 25 Și erau cu noi șapte frați: și primul, după ce s-a căsătorit, a murit; și neavând sămânță a lăsat pe soția lui fratelui său. 26 Tot așa și al doilea și al treilea, până la al șaptelea. 27 Și la urma tuturor a murit și femeia. 28 La înviere așadar, căruia din cei șapte îi va fi ea soție? Fiindcă toți au avut-o. 29 Isus a răspuns și le-a zis: Vă rătăciți, necunoscând nici scripturile, nici puterea lui Dumnezeu. 30 Fiindcă la înviere nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci sunt ca îngerii lui Dumnezeu în cer. 31 Dar în legătură cu învierea morților, nu ați citit ce v-a fost rostit de Dumnezeu, zicând: 32 Eu sunt Dumnezeul lui Avraam și Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacob? Dumnezeu nu este Dumnezeul celor morți, ci al celor vii. 33 Și când mulțimile au auzit, au fost înmărmurite de doctrina lui. 34 Dar când au auzit fariseii că a astupat gura saducheilor, s-au adunat împreună. 35 Atunci unul dintre ei, un învățător al legii, l-a întrebat, ispitindu-l și spunând: 36 Învățătorule, care este marea poruncă în lege? 37 Iar Isus i-a spus: Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta și cu tot sufletul tău și cu toată mintea ta. 38 Aceasta este prima și marea poruncă. 39 Și a doua, asemenea ei: Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți. 40 De aceste două porunci atârnă toată legea și profeții. 41 Pe când fariseii erau adunați, Isus i-a întrebat, 42 Spunând: Ce gândiți voi despre Cristos? Al cui fiu este? Iar ei i-au spus: Al lui David. 43 Iar el le-a spus: Cum atunci David, în duh, îl numește, Domn, spunând: 44 DOMNUL a spus Domnului meu: Șezi la dreapta mea, până fac pe dușmanii tăi sprijinul piciorului tău? 45 Dacă atunci David îl numește Domn, cum este fiul lui? 46 Și nimeni nu a fost în stare să îi răspundă un cuvânt, nici nu a cutezat nimeni din acea zi să îl mai întrebe ceva.

Turn reading into real study

Sign up to bookmark verses, take notes, and study with AI-powered tools.

Sign Up Log In
Choose your next step after this chapter Keep reading, choose a plan, or keep studying with AI.
Read the next chapter Matthew 23 in Biblia Traducerea Fidela.

Reading Plans

Choose a plan if you want to turn this chapter into a repeatable habit.

Ask AI

Continue with AI study if the text raises questions or presses deeper than one reading.
Follow the themes this chapter opens Related topic hubs for the larger questions this chapter may have opened.
Browse all topics

Bible passages about faith

A curated study hub for readers searching for faith, trust, assurance, and living dependence on God.

Bible passages about prayer

A curated Bible hub for readers searching for prayer, dependence, boldness before God, and persevering intercession.

Bible passages about identity

A curated Bible hub for readers searching for identity, belonging, adoption, purpose, and new life in Christ.

Bible passages about salvation

A curated Bible hub for readers searching for salvation, grace, new birth, rescue from sin, and life in Christ.