Luke 8

Study commentary

Ask AI

Luke 8 gathers a parable and four miracles. Jesus travels with the Twelve and with women who support him from their own means, among them Mary Magdalene and Joanna. He tells the parable of the sower, seed on the path, the rock, the thorns, and the good soil, and explains it as the word of God received in four kinds of heart, adding that his true family are those who hear and do the word. Then he calms a storm on the lake, frees the Gerasene man possessed by a legion of demons and sends him home to tell what God has done, heals the woman who touched his cloak after twelve years of bleeding, and raises the daughter of Jairus with the words "Child, get up."

Read more

Luke 8 is one of the busiest chapters in the Gospels, and it begins with a detail only Luke gives: the movement was funded by women. Mary Magdalene, freed from seven demons, Joanna, whose husband ran Herod's household, Susanna, and many others paid the bills as Jesus went from town to town. Then the parable that Jesus said explains all the others. A farmer flings seed, and it lands on a path, on rock, among thorns, and on good ground, and what happens next depends entirely on the ground. The seed, he explains, is the word of God, and the soils are hearts, and the only one that bears a crop is the one that hears, holds on, and keeps going. After that, four events in quick succession show what the word can do. A storm on the lake, a boat filling with water, disciples screaming that they are dying, and a man who wakes up, tells the wind to stop, and asks them where their faith is. A naked man living among tombs, chained and breaking chains, possessed by a legion, who ends the story clothed and sane at Jesus' feet, sent home to tell his town what God did. A woman who has bled for twelve years and spent everything on doctors, who touches the edge of his cloak in a crowd and is called out of hiding to be called daughter. And a synagogue ruler's twelve-year-old girl, dead before Jesus reaches the house, who hears him say child, get up, and gets up hungry. Who is this, the disciples ask in the boat. The chapter is the answer.

Key passages

Luke 8:1-3 Luke 8:4-15 Luke 8:22-25 Luke 8:26-39 Luke 8:40-56 Mark 4:1-20

Historical and literary context

Luke alone records the women who financed Jesus' ministry; Joanna's husband managed Herod Antipas's household, which places support for Jesus inside the tetrarch's court. The parable of the sower reflects Palestinian farming, where seed was broadcast before plowing and paths, rock shelves, and thorns ran through the fields. Sudden windstorms on the Sea of Galilee are caused by air rushing down from the surrounding hills. The Gerasenes lived in the Decapolis, Gentile territory east of the lake, which explains the pigs. The woman with the bleeding was ritually unclean under Leviticus 15 and would have made anyone she touched unclean. Jairus led a synagogue; his daughter at twelve stood at the edge of adulthood.

How the chapter unfolds

Verses 1 to 3 describe the traveling company and the women. Verses 4 to 15 give the parable of the sower, the reason for parables, and the explanation. Verses 16 to 18 add the lamp and the warning to listen well. Verses 19 to 21 redefine family around hearing and doing the word. Verses 22 to 25 narrate the storm. Verses 26 to 39 tell of the Gerasene demoniac, Legion, the pigs, the townspeople's fear, and the man's commission. Verses 40 to 56 interweave Jairus's plea, the healing of the bleeding woman, the news of the girl's death, and her raising.

Why this chapter matters

The parable of the sower is the parable Jesus himself explained and the one he said unlocks the others, and its four soils have been the church's basic picture of how the word is received. "Where is your faith?" on the lake, "Who touched Me?" in the crowd, and "Child, get up" at the bedside are among the Gospel's most vivid scenes and have been painted, preached, and sung for centuries. The women of verses 1 to 3 are the first named financial supporters of the Christian movement. The healed demoniac sent home to tell his story is Luke's picture of the first Gentile witness, and the woman who touched the cloak is the model of faith that reaches out in secret and is called into the open.

Interpretive tension to watch

Jesus says he speaks in parables "so that" outsiders may not understand, quoting Isaiah 6, a hard saying that readers soften as a description of what happens or take at face value as judgment. The destruction of the pigs, and the loss to their owners, sits uneasily with modern readers, as does the townspeople's request that Jesus leave. Whether the woman's healing "took power out of" Jesus without his will is a question the text raises and leaves. The girl is called "asleep" while everyone knows she is dead, and Jesus' command to tell no one contradicts the demoniac's command to tell everyone, a contrast that depends on the audience.

Questions for this chapter

  • The same seed falls on four soils. Which soil describes how you have received God's word in the last year, and what would change the soil?
  • The healed man wants to leave with Jesus and is sent home instead. When is staying where you are the harder obedience?
  • Jairus is told his daughter is dead and hears, "Do not be afraid; just believe." What does it mean to believe after the worst news has arrived?

Study with context

Use this as a chapter guide, then press deeper into the text itself. The goal is to slow down observation, notice structure, and ask better questions before jumping to conclusions.

Add to Notes
1 Și după aceea s-a întâmplat că el a mers prin fiecare cetate și sat predicând și anunțând veștile îmbucurătoare ale împărăției lui Dumnezeu; și cei doisprezece împreună cu el, 2 Și anumite femei, care fuseseră vindecate de duhuri rele și de neputințe: Maria, numită Magdalena, din care ieșiseră șapte draci, 3 Și Ioana, soția lui Cuza, administratorul lui Irod și Susana și multe altele, care îl serveau din averile lor. 4 Și după ce mulți oameni s-au adunat și au venit la el din fiecare cetate, a vorbit printr-o parabolă: 5 Un semănător a ieșit să semene sămânța sa; și pe când semăna el, o parte a căzut pe lângă drum; și a fost călcată în picioare și păsările cerului au mâncat-o. 6 Și alta a căzut pe o stâncă; și imediat după ce a răsărit s-a uscat, pentru că îi lipsea umezeală. 7 Și alta a căzut printre spini; și spinii au crescut împreună cu ea și au înăbușit-o. 8 Și alta a căzut pe pământ bun și a răsărit și a făcut rod însutit. Și după ce a spus acestea, a strigat: Cel ce are urechi de auzit, să audă. 9 Iar discipolii lui l-au întrebat, spunând: Ce să fie această parabolă? 10 Iar el a spus: Vouă vă este dat să cunoașteți misterele împărăției lui Dumnezeu; dar celorlalți, în parabole; ca văzând să nu vadă și auzind să nu înțeleagă. 11 Și parabola este aceasta: Sămânța este cuvântul lui Dumnezeu. 12 Iar cele de lângă drum, sunt cei ce aud; apoi vine diavolul și ia cuvântul din inimile lor, ca nu cumva să creadă și să fie salvați. 13 Iar cele de pe stâncă, sunt cei care când aud, primesc cu bucurie cuvântul; dar aceștia nu au rădăcină, care cred pentru un timp și în timpul ispitei se îndepărtează. 14 Iar cea care a căzut printre spini sunt cei care, după ce au auzit, merg mai departe și sunt înăbușiți sub îngrijorări și bogății și plăceri ale acestei vieți și nu aduc rod la maturitate. 15 Dar cea în pământ bun sunt cei care într-o inimă onestă și bună, auzind cuvântul, îl păzesc și aduc rod cu răbdare. 16 Nimeni, după ce a aprins o candelă, nu o acoperă cu un vas, sau o pune sub pat; ci o pune pe un sfeșnic ca toți care intră să vadă lumina. 17 Fiindcă nimic nu este tainic care să nu se scoată la iveală; nici ceva ascuns, care nu va fi cunoscut și va veni pe față. 18 De aceea luați seama cum auziți; fiindcă oricui are, i se va da; și oricui nu are, de la el se va lua chiar și ce i se pare că are. 19 Atunci au venit spre el mama și frații lui și nu puteau să ajungă la el din cauza mulțimii. 20 Și i-a fost spus de cineva care a zis: Mama ta și frații tăi stau afară în picioare, dorind să te vadă. 21 Dar el a răspuns și le-a zis: Mama mea și frații mei sunt aceștia care aud cuvântul lui Dumnezeu și îl împlinesc. 22 Și s-a întâmplat într-o anumită zi, că el s-a îmbarcat într-o corabie cu discipolii săi; și le-a spus: Să trecem de partea cealaltă a lacului. Și au ridicat ancora. 23 Dar pe când navigau ei, el a adormit; și a coborât o furtună de vânt pe lac; și au fost umpluți cu apă și erau în pericol. 24 Și au venit la el și l-au trezit, spunând: Stăpâne, stăpâne, pierim. Atunci s-a ridicat și a mustrat vântul și furia apei; și au încetat și s-a făcut liniște. 25 Și le-a spus: Unde vă este credința? Și înfricoșați, s-au minunat, spunând unii către alții: Ce fel de om este acesta? Pentru că poruncește chiar vânturilor și apei și ele ascultă de el. 26 Și au ajuns în ținutul gadarenilor, care este față în față cu Galileea. 27 Și când a ieșit pe uscat, l-a întâmpinat un anumit bărbat, ieșit din cetate, care avea draci de mult timp și nu purta haine, nici nu locuia în casă, ci în morminte. 28 Când l-a văzut pe Isus, a strigat și a căzut jos înaintea lui și cu o voce tare a spus: Ce am a face cu tine, Isuse, Fiul Dumnezeului cel preaînalt? Te implor, nu mă chinui. 29 (Fiindcă poruncise duhului necurat să iasă din om. Fiindcă deseori îl apucase; și a fost ținut legat cu lanțuri și în cătușe; și smulgea legăturile și era dus de drac în pustie.) 30 Iar Isus l-a întrebat, spunând: Care îți este numele? Iar el a zis: Legiune, pentru că mulți draci intraseră în el. 31 Și îl implorau să nu le poruncească să plece în adânc. 32 Iar acolo, era o turmă mare de porci, păscând pe munte; și l-au implorat să le permită să intre în ei. Și le-a permis. 33 Atunci dracii au ieșit din omul acela și au intrat în porci; și turma s-a aruncat furios în jos pe râpă în lac și s-au înecat. 34 Când cei ce îi pășteau au văzut ce se făcuse, au fugit și au mers și au povestit în cetate și în ținut. 35 Atunci au ieșit să vadă ce se făcuse; și au venit la Isus și au găsit pe omul din care plecaseră dracii, șezând la picioarele lui Isus, îmbrăcat și întreg la minte; și s-au temut. 36 Și cei ce văzuseră, le-au povestit în ce mod fusese vindecat cel posedat de draci. 37 Atunci toată mulțimea din ținutul gadarenilor, de jur împrejur, l-a implorat să plece de la ei, pentru că fuseseră cuprinși de o mare frică; și el s-a îmbarcat în corabie și s-a întors înapoi. 38 Iar bărbatul din care ieșiseră dracii îl ruga să fie cu el; dar Isus l-a trimis, spunând: 39 Întoarce-te acasă și arată ce lucruri mari ți-a făcut Dumnezeu. Și a plecat și a vestit prin toată cetatea ce lucruri mari a făcut Isus pentru el. 40 Și s-a întâmplat că, după ce s-a întors Isus, oamenii l-au primit; fiindcă toți îl așteptau. 41 Și iată, a venit un bărbat numit Iair care era un conducător al sinagogii; și a căzut la picioarele lui Isus și îl implora să intre în casa lui; 42 Pentru că avea o singură fiică, de vreo doisprezece ani și ea era pe moarte. Dar pe când mergea el, oamenii îl împresurau. 43 Și o femeie, care avea o scurgere de sânge de doisprezece ani, care cheltuise tot ce avea pe doctori, neputând fi vindecată de niciunul, 44 A venit din spate și s-a atins de marginea hainei lui; și imediat scurgerea ei de sânge s-a oprit. 45 Și Isus a spus: Cine s-a atins de mine? Și, toți negând, Petru și cei ce erau cu el au spus: Stăpâne, mulțimea te împresoară și te îmbulzește și tu spui: Cine s-a atins de mine? 46 Dar Isus a spus: S-a atins cineva de mine; căci știu că a ieșit putere din mine. 47 Iar femeia, când a văzut că nu este ascunsă, a venit tremurând și prosternându-se înaintea lui i-a spus în fața întregului popor din ce cauză se atinsese de el și cum fusese vindecată imediat. 48 Iar el i-a spus: Îndrăznește, fiică, credința ta te-a făcut sănătoasă; mergi în pace. 49 Pe când vorbea el încă, a venit unul din casa conducătorului sinagogii, spunându-i: Fiica ta este moartă; nu [mai] tulbura pe Învățătorul. 50 Dar când a auzit Isus, i-a răspuns, zicând: Nu te teme; crede numai și va fi făcută sănătoasă. 51 Iar când a ajuns în casă, nu a lăsat pe niciunul să intre, decât pe Petru și pe Iacov și pe Ioan și pe tatăl și pe mama fetei. 52 Și toți plângeau și o jeleau; dar el a spus: Nu plângeți; nu este moartă, ci doarme. 53 Și au râs de el în batjocură, știind că era moartă. 54 Dar el i-a scos pe toți afară și a apucat-o de mână și a chemat-o, spunând: Fetițo, ridică-te. 55 Și duhul ei a venit din nou și s-a sculat imediat; și Isus a poruncit să îi dea să mănânce. 56 Și părinții ei au fost înmărmuriți; dar le-a poruncit să nu spună nimănui ce s-a făcut.

Turn reading into real study

Sign up to bookmark verses, take notes, and study with AI-powered tools.

Sign Up Log In
Choose your next step after this chapter Keep reading, choose a plan, or keep studying with AI.
Read the next chapter Luke 9 in Biblia Traducerea Fidela.

Reading Plans

Choose a plan if you want to turn this chapter into a repeatable habit.

Ask AI

Continue with AI study if the text raises questions or presses deeper than one reading.
Follow the themes this chapter opens Related topic hubs for the larger questions this chapter may have opened.
Browse all topics

Bible passages about faith

A curated study hub for readers searching for faith, trust, assurance, and living dependence on God.

Bible passages about prayer

A curated Bible hub for readers searching for prayer, dependence, boldness before God, and persevering intercession.

Bible passages about identity

A curated Bible hub for readers searching for identity, belonging, adoption, purpose, and new life in Christ.

Bible passages about salvation

A curated Bible hub for readers searching for salvation, grace, new birth, rescue from sin, and life in Christ.